Hartă traseu și ghid audio

🌿 Natură și istorie în Situl Natura 2000 Suatu – Cojocna – Crairât

Arie protejată de interes european

Bine ai venit pe traseul care conectează comunitățile locale, natura și memoria locului!

Această drumeție te poartă prin pajiștile de o valoare ecologică deosebită ale ariei protejate, dar și prin episoade istorice marcante — de la mărturii păstrate în memoria locală încă din perioada anului 1848, până la granița trasată după cedarea Ardealului de Nord (1940) și bombardamentul feroviar din 1944.

Biodiversitatea ariei protejate

Situl Natura 2000 Suatu – Cojocna – Crairât a fost desemnat la nivel european în principal pentruprotecția și conservarea speciilor și habitatelor caracteristice silvostepei. Flora acestor pajiști are un areal de distribuție ce se întinde până în stepa eurasiatică și este din ce în ce mai rară în Europa, motivpentru care este strict protejată în cadrul rețelei europene Natura 2000.

Printre speciile de interes comunitar pe care le poți întâlni pe traseu se numără:

• Floră rară: iriși sălbatici, migdalul pitic (Prunus tenella), varza tătărească (Crambe tataria) șicapul șarpelui (Echium maculatum).

• Faună protejată: rădașca (Lucanus cervus) și alte specii specifice habitatelor de silvostepă.

🗺️ Descrierea traseului și variante

Traseul pornește de la intrarea pe drumul de legătură dintre Cojocna și Boju (în apropiere de STH Stables), de unde se ramifică spre dreapta către Primul Tunel din Cojocna – Dealul Botoș, continuândapoi pe lângă halta tunel. De aici, aveți la dispoziție două opțiuni:

• Varianta scurtă: urmează fosta linie de frontieră spre Troiță și mai departe către Cimitirul Luminos.

• Varianta lungă (recomandată doar pe vreme uscată): continuă prin zona Bojitir către Dealul Căstăilor (cunoscut local sub numele de Țucluiul Pășteanului, iar oficial Straja Mare).

ℹ️ Recomandări și informații utile pentru vizitatori

• Mijloace de transport: traseul se poate parcurge la pas (ajungând ușor cu trenul la Halta Tunel pentru o drumeție pe jos) sau cu mașina personală, dacă doriți să faceți opriri dedicate doar la punctele principale de interes.

• Starea drumurilor: drumurile de acces sunt de pământ. Varianta Bojițir este recomandată cumașina doar vara și pe timp uscat, deoarece versantul are numeroase izvoare și există un riscridicat de împotmolire.

• Atenționare referitoare la stâne: în zonă funcționează stâne active (atât în Bojitir, cât și imediatdupă STH Stables). Din acest motiv, nu recomandăm parcurgerea traseului cu bicicletafără o notificare prealabilă la Primărie pentru a anunța ciobanii. (Până în prezent nu au existat incidente neplăcute, însă asociația nu își asumă responsabilitatea pentru eventualeinteracțiuni cu câinii de la stână).

🎧 Cum funcționează ghidul audio?

1. Scanează codul QR de pe panou sau folosește linkul de pe site pentru a deschide hartainteractivă pe telefon.

2. Ascultă poveștile: în fiecare punct de interes semnalizat, poți reda ghidul audio cu istoria loculuiși mărturii din comunitate.

3. Explorează responsabil: parcurge traseul în ritmul tău, respectă flora și fauna protejată și lasădoar amprente pe cărare!

Traseu realizat în cadrul proiectului „Prețuiește locul în care trăiești – ediția 2026!”. Proiectfinanțat de Fundația pentru Parteneriat și MOL România, prin programul Spații Verzi, componenta Arii Naturale Protejate. Conținutul acestui material nu exprimă neapărat opiniafinanțatorilor. Responsabilitatea pentru conținutul acestuia este asumată în întregime de Asociația pentru Natură și Oameni.

Puteți începe traseul din Dezmir

Puteți începe traseul și din Moriști

🔊 Ascultă Ghidul Audio (Natura și istoria locului): (Dacă semnalul la internet este slab sau preferi să citești, găsești povestea mai jos)

📜 Povestea locului - 🌿 natura și cătunul dispărut

Bine ai venit la Punctul Botoș! Te afli în cadrul ariei naturale protejate Suatu - Cojocna – Crairât. Această zonăadăpostește habitate valoroase de pajiști stepice, vegetație specifică sărăturilor continentale și specii de plante rare. Însă pe lângă bogăția naturală, peisajul pe care îl privești ascunde istorii fascinante.

Deși astăzi locul este dominat de liniștea naturii, în trecut aici a existat un cătun cu gospodării pline de viață. Mai mult, în toamna anului 1940, după cedarea Ardealului de Nord, pe aceste dealuri s-a trasat peste noapte o linie de graniță, iar cătunul s-a aflat chiar în mijlocul acelor vremuri zbuciumate.

💣 Bombardamentul din 1944

Privește spre linia ferată și spre tunel. În vara anului 1944, în timpul bombardamentelor asupra nodului feroviar al Clujului, această linie strategică a fost țintită de aviație. O bombă a căzut chiar la intrarea în tunel, iar o alta a lovitclădirile căii ferate, lăsând urme adânci în memoria comunității.

🎙️Memoria locului. Mărturie audio înregistrată cu domnul Moldovan, fiul primului director al școlii din Cojocna: 

„Aici au trăit familii de secui și localnici care aveau gospodării închegate. În 1940, linia de frontieră le-a împărțitterenurile, iar din 1944, după distrugerea căii ferate, treptat oamenii s-au mutat spre sat...”

🗺️ Continuarea traseului

Privind harta pe telefon, traseul tău continuă! Ocolește dealul pe drumul de pământ până în valea de la Halta Tunel, iar după ce urci la drumul dintre Cojocna și Boju, poți alege:

• 👈 În stânga (varianta scurtă): drumul te duce spre Troiță (La Cruce) și spre povestea satului de frontieră(Punctul 5 de pe hartă).

• 👉 În dreapta (varianta lungă): intri pe traseul spre fănațele de la Bojitir și Dealul Căstăilor — un loc ce poartă amintirea Revoluției de la 1848 (Țucluiul Pășteanului / Straja Mare). Îți recomandăm aceastăvariantă doar dacă mergi în drumeție pe jos sau dacă vremea este uscată. Traseul nu este practicabil cumașina primăvara devreme, iarna și toamna târziu, deoarece versantul are numeroase izvoare, iar riscul de împotmolire este ridicat.

• ⚠️ Atenție: În zona Bojitir există o stână activă!

De aici, aveți la dispoziție două opțiuni:

• Varianta scurtă: urmează fosta linie de frontieră spre Troiță și mai departe către Cimitirul Luminos.

• Varianta lungă (recomandată doar pe vreme uscată): continuă prin zona Bojitir către Dealul Căstăilor (cunoscut local sub numele de Țucluiul Pășteanului, iar oficial Straja Mare).

🔊 Ascultă Ghidul Audio (Istoria locului-linia de frontieră): (Dacă semnalul la internet este slab sau preferi să citești, găsești povestea mai jos)

„Ai ajuns la Troiță! Local i se spune ”La cruce”. 

Acest loc poartă o încărcătură istorică profundă. Între anii 1940 și 1944, chiar pe această creastă a trecut linia de frontieră. Jos, la ultima casă, funcționa un punct de control maghiar, în timp ce pichetele românești erau amplasate spre zona tunelului feroviar.

Troița însăși a fost ridicată în aceste locuri de primul director al școlii, Vasile Moldovan, în memoria soldaților căzuți pe front — el însuși fiind nevoit la acea vreme să se refugieze cu familia pe teritoriul rămas României. Un hrisov cu numele eroilor a fost regăsit în interiorul troiței (crucii) la restaurare, mărturie peste timp a acelei dăruiri.

Ascultă ce își amintește fiul său despre aceste puncte de pază și despre atmosfera acelor vremuri zbuciumate:”

La cruce – reperul copilăriei și loc de popas

„Dincolo de istoria mare, pentru mulți dintre noi, localnicii, această Troiță are o semnificație aparte.

În anii copilăriei noastre, când mergeam pe jos spre trenul de Cluj, drumul de peste patru kilometri din sat până la Tunel era istovitor. Era arșiță și nu aveam nicio sursă de apă pe traseu. Când zăream în sfârșit Troița, știam că gara este aproape și că greul era pe sfârșite.

Fiind așezată în cel mai înalt punct, efortul depus la urcușul dealului te obligă să te oprești și să îți tragi sufletul. Simțeam atunci că este un loc special... Primeai un strop de speranță divină — un sentiment împletit din credință, sacrificiu și curățenie sufletească. Nu știam pe atunci că Troița din fața noastră era ea însăși un monument închinat sacrificiului suprem, dar abia așteptam să ajungem acolo. Era reperul pentru sfârșitul unui efort greu de dus.

Eu cred că a fost amplasată în mod intenționat la finalul urcușului, ca să rămână întotdeauna un loc de popas. Este un loc făurit pentru veșnicie, fie că îi cunoaștem istoria, sau nu.

Îți dorim o drumeție plăcută în continuare spre sat! Dacă ții drumul pe lângă ferma din apropiere, în partea stângă vei ajunge la Cimitirul Luminos — un loc plin de istorie, în care vegetația naturală a acestor pajiști s-a păstrat aproape neatinsă. Drum bun!”

Dl. Moldovan Florin Liviu – inginer agronom și remarcabil cunoscător al florei locale, este fiul fostului director al școlii din Cojocna, Vasile Moldovan, personalitate marcantă a comunității. Este format la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, sub îndrumarea marilor profesori ai școlii botanice clujene fondate de renumitul academician Erazmus Iulius Nyárády (și continuată la catedra de agronomie de fiul acestuia, prof. Andor Nyárády).

Monica Beldean – botanist, localnică și fondatoare a Asociației pentru Natură și Oameni. Formată la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca sub îndrumarea renumitului botanist dr. Gheorghe Groza (1957–2008). Pasiunea sa pentru biodiversitate și legătura profundă cu locurile natale stau la baza inițierii acestui traseu de valorificare a naturii și memoriei locale.

Acoperișul Cojocnei — 522 m

Te afli pe cel mai înalt punct din comună! Un loc încărcat de istorie zbuciumată și de o biodiversitate unică în Transilvania.

📜 Originea numelui: memoria de la 1848

• Numele de „Căstăi” păstrează o amintire sumbră din timpul Revoluției de la 1848: loculunde au fost ridicate spânzurătorile din acea perioadă (akasztó).

• „Straja Mare” (pe hărți): denumirea indică rolul său istoric de punct strategic de observareși santinelă.

• „Țucluiul Pășteanului”: denumirea locală, cunoscută la ora actuală. 

Fânețele seculare de la Bojitir

• Pajiști unice: sunt printre cele mai bine păstrate fânațe de silvostepă din Transilvania, cosite tradițional sute de ani, mecanizat în ultimii 30 de ani.

• Floră rară: locul adăpostește migdalul pitic, iriși sălbatici, capul șarpelui, colilia, varzatătărească și multe alte specii, formând comunități vegetale caracteristice Câmpiei Transilvaniei.

• Vulnerabilitate: din păcate, specii rare de brândușă (Bulbocodium versicolor) sau scaiulgalben de stepă (Centaurea ruthenica) au dispărut în ultimii ani din cauza pășunatuluinecontrolat.

🎧 Ghid audio și recomandări

📻 Cum am aflat despre Dealul Căstăilor (dă click pe playerul audio).

⚠️ Atenție pe traseu: în Bojitir există două stâne active. Parcurgerea cu mașina este recomandată doar pe timp uscat (vară), din cauza izvoarelor care înmoaie drumurile.

Te afli în cel mai vechi cimitir românesc din Cojocna. Dincolo de liniștea sa, acest loc păstreazăo legătură profundă între oamenii de altădată, credința lor și natura acestor dealuri.

Tradiția pomilor de la căpătâi și memoria satului

Aici își dorm somnul de veci vechile familii ale Cojocnei, printre care și primii dascăli ai școliidin sat, străjuiți de cruci vechi din piatră.

Rânduiala veche a locului spunea că la capul fiecărui mormânt se sădea un pom — cel mai adesea un prun. Odată cu venirea primăverii, cimitirul devenea un veritabil „loc cu verdeață”, evocat de preoți la slujba de înmormântare, la despărțirea de această lume. Bătrânii satului îșidoreau adesea ca locul de veci să le fie vegheat de umbra unui pom drag. Un astfel de martortăcut a fost și un păr secular, la umbra căruia și-au găsit odihna generații întregi ale unei familiide dascăli ai Cojocnei, până când a fost retezat de toporul unui localnic care, din păcate, nu i-a înțeles valoarea.

Cimitirul a fost mereu un loc viu și prețuit de comunitate. În trecut, fânul de aici era consideratcel mai bun din sat, iar cositul cimitirului era o rânduială de cinste, respectată de întreagacomunitate.

🌸 Un sanctuar tăcut și o bancă de gene pentru Natura 2000

Fiind îngrijit generație de generație doar prin cosit manual, fără betonarea mormintelor, CimitirulLuminos a devenit o adevărată bancă de gene in situ pentru vegetația de silvostepă a Cojocnei șiimplicit a pajiștilor din aria protejată.

Acest loc adăpostește populații ale unor specii de plante rare protejate în cadrul Sitului Natura 2000 Suatu – Cojocna – Crairât. În timp ce pe dealurile din jur multe pajiști au fost afectate de pășunatul intensiv, aici vegetația s-a păstrat aproape intactă. Primăvara și vara, printre crucile de piatră sau de fier înfloresc specii de o frumusețe deosebită, precum capul șarpelui (Echiumrussicum), degețelul de fâneață (Clematis integrifolia), trandafirul de stepă (Rosa gallica) șiorhidee sălbatice.